Libera negociere sau salariu reglementat prin lege?

DISTRIBUIȚI

De curand am facut un sondaj de opinie pe grupul Bucatari Romania. Intrebarea a fost urmatoare: Daca ati avea de ales sa votati o lege care stabileste clar un salariu de incadrare pentru bucatari indiferent de experienta sau a lasa cum este acum la libera negociere ce ati alege?

Rezultatul a fost clar in favoarea negocieri salariului in functie de experienta. Nu sunt sigur ca intrebarea a fost destul de explicita ori sintagma „salariu reglementat prin lege” nu a fost pe deplin inteleasa. Din acest motiv as dori sa explic in acest articol ce inseamna acest lucru.

Sa incepem cu un salariu reglementat prin lege. Ideea se bazeaza pe o grila de salarizare minima la semnarea unui contract intre partile terțe. Momentan nu exista la noi in Romania asa ceva decat in sistemul bugetar unde daca te angajezi pe un post nu poti primi mai putin decat scrie in acea grila de salarizare. Asta nu inseamna ca nu poti primi mai mult, ci doar faptul ca statul te obliga sa platesti un salariu minim calculat de experti in acel domeniu. In felul acesta angajatorul poate sa plateasca un salariu mai mare decat scrie in grila, dar nu are voie sa coboare sub salarizarea oferita de grilă. In acest fel se poate stopa din acest fenomen cu contracte pe minim si bani la gri. Evident, acest fenomen nu va disparea caci va plati minimul din grila si restul la gri dar in felul acesta putem recupera din handicap. Avantajele unei vieti sociale cu un contract de munca adecvat sunt foarte multe, crescand calitatea vietii.

Grila de salarizare elimina inechitarile si eficientizeaza competitivitatea in munca. Deasemenea o grila de salarizare obliga si pe antreprenori sa isi structureze activitatea si angajatii eliminandu-se astfel omul bun la toate in bucataria unui restaurant.

In imaginea urmatoare avem aceasta organigrama. Dupa cum urmeaza salariile sunt egale pentru fiecare pozitie. Ele pot diferi de la o companie la alta insa de regula companiile respecta egalitatea salariala, diferenta fiind facuta doar de vechimea in munca.

In aceasta organigrama nimeni intr-o companie in afara de executive chef si acolo cu mici exceptii nu isi poate negocia salarul dupa preferinta. Astfel putem trage urmatoarele concluzii:

Cei din pozitia 1 au o anumita grila de salarizare, pozitia 2 de asemenea, pozitia 3 si aici apare dilema, desi functiile sunt diferite, resposabilitatile sunt proportionale deci toti cei din pozitia 3 nu pot avea salarii diferite ci doar mai mari fata de pozitia 4 si 5 si mai mai mici fata de pozitia 2. Acelasi lucru si in acazul celor de pe pozitia 4 si 5. Aceasta poate inseamna o grila de salaraziare.

In organigrama de mai sus ecuatia este si mai simpla, fiecare grupa are aceeasi grila de salarizare insa difera intre nivelele lor:

grupa 5 salariul cel mai mic

grupa 4 salar mai mare fata de 5

grupa 3 salar mai mare fata de 4

2 salar mai mare fata de 3

1 salar mai mare fata de 2

Problema noastra in Romania este ca restaurantele nu au o astfel de organigrama si nu se lucreaza pe brigazi, din acest motiv apar probleme si deficiente cu privire la personalul de lucru si cu eficienta la locul de munca. O astfel de organigrama reglementata chiar prin legea singurantei alimentare ar ochi in puncte colaterale cum sunt evaziunile si programul ilegal de munca precum si salarizarea la gri si la negru.

Deasemena din punct de vedere al HACCP se elimina contaminarea incrucisata si astfel nu va mai exista acel om bun la toate in bucataria unui restaurant.

Multumesc Adrian Butnariu pentru completari si grafice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.