Bolile profesionale principala cauza a mortii premature.

DISTRIBUIȚI

Bolile profesionale sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici specifici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.

Gratarul este una dintre cele mai vechi metode de preparare a carnii, iar obiceiul de a consuma carne sau produse din carne fripte pe gratar s-a mentinut de-a lungul anilor. Specialistii afirma insa ca acest obicei poate fi nociv atat prin consumul de carne gatita la temperaturi de peste 150 de grade, cat si prin inhalarea fumului rezultat in urma gratarului.

Expunerea timp indelungat la fumul generat de arderea uleiurilor, a carbunilor, grasimilor sau a lemnului duce la afectiuni cronice si grave ce provoaca moartea prematura a animalelor si a oamenilor.

Interesant este ca expunerea la hidrocarburi este declarata de catre medicina muncii o boala profesionala ce provoaca neoplasme bronhopulmonare, adica cancer perecum si neoplasme ale pielii tot cancer cu toate formele sale, neoplasm al vezicii urinare si ale tractului urinar masculin, neoplasm al tractului digestiv, deasemenea epunerea la hidrocarburile aromatice produce diverse intoxicatii acute, subacute si cronice profesionale.




Cunoscute sub denumirea de „hidrocarburi aromate policiclice”, substanțele respective pot cauza diferite forme de cancer, motiv pentru care specialiștii recomandă respectarea unor măsuri de precauție la prepararea gratarelor.
Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP sau PAH), cunoscute și ca hidrocarburi aromatice polinucleare, sunt hidrocarburi compuse din cel puțin doua nuclee aromatice condensate, care nu conțin heteroatomi sau care au substituiesnti. Naftalina este cel mai simplu exemplu de HAP. Aceste arene polinucleare se gasesc in uleiuri, carbuni și gudroane, si sunt adesea produsi secundari rezultați la arderea combustibililor.

Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) constituie o clasa de compusi organici cu doua sau mai multe nuclee aromatice condensate, cu structuri specifice, persistenti in mediu si cu toxicitate variata. Sute de HAP-uri au fost eliberate in mediu, din procese atat antropogene (combustia/piroliza incompleta a materiei organice), procese naturale (arderea vegetatiei/lemnului, eruptii vulcanice) si procese biologice de biosinteza/biogradare a materiei organice. Deoarece HAP au fost detectate în aer, sol, apa si procesele biologice se produc pretutindeni in natura, HAP sunt considerate omniprezente în mediu

Toxicitatea HAP asupra organismelor acvatice depinde de metabolismul lor si de reactiile de fotooxidare. HAP sunt în general mai toxice in prezenta radiatiei UV si au toxicitate moderata spre toxicitate acuta inalta fata de organismele acvatice si pasari. Mamiferele pot absorbi HAP pe diferite căi: inhalare, ingerare, contact dermal. Plantele pot absorbi HAP din soluri prin radacini și le pot transfera si altor parti din plante, procesul depinzand de concentratia HAP, solubilitatea in apa si proprietatile fizice si chimice ale solului.

Expunerea ocupaționala la concentratii mari de HAP produce iritarea ochilor, stari de greata, voma, diaree și confuzie. Antracenul, benzo(a)pirenul și naftalenul produc iritatii ale pielei si reactii alergice asupra animalelor ai oamenilor (IARC, 2010). Benzo(a)pirenul si antracenul sunt compusii din clasa HAP considerati cei mai puternici/potenti carcinogeni.

Expunerea ocupationala si nonocupationala a populatiei la HAP decurge prin:

a) ingerare de hrana care conține HAP)

b) inhalare de aer poluat cu fum de tigara sau provenit de la procese de ardere incompleta, din ambient sau din interior

c) contact dermic

Efectele cronice ale HAP asupra sanatatii umane conduc la scaderea imunitatii, afecteaza rinichii, ficatul, plamanii și produc afectiuni respiratorii, astm. Contactul repetat cu pielea poate induce iritatii și inflamatii. Naftalenul poate produce scaderea globulelor roaii daca este inhalat sau ingerat in cantitati mari. Efectele daunatoare ale HAP în organism depind de calea de expunere. Monitorizarea biologica a expunerii la HAP este de interes deosebit datorita raspandirii lor in mediu și toxicitatii, datorate atat HAP cat și reactivitatii metabolitilor lor (epoxizi și dihidrodioli). Aceștia pot reacționa cu proteinele celulare și ADN, dezvoltand mutatii genetice, malformatii, tumori și cancer. Studii de lunga durata au indicat ca muncitorii expuși la HAP au dezvoltat cancer de piele, plamani și gastrointestinal. Benzo(a)pirenul a fost prima substanță identificată ca induce cancer în organismul animal. Pe baza unor studii stiintifice, un numar de sapte HAP: benz(a)antracen, benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(k)fluoranten, crisen, dibenz(ah)antracen, au fost clasificate ca fiind carcinogene pentru animale si oameni iar indeno(1,2,3-cd) ca fiind probabil carcinogen pentru animale și oameni.

La aceasta expunere toxica de hidrocarburi se mai adauga si alte boli cronice cum sunt diabetul, boli de oase si de ochi.

Acesta este motivul principal pentru care multi lucratori horeca ies din sistem inainte sa iasa la pensie.

Lasă un răspuns